În perioada 7–9 iunie 2012, la Poiana Braşov, Societatea Română de PsihoNeuroEndocrinologie (RPNES) organizează al XVIII-lea Simpozion naţional RPNES, cu tema „Axa adrenală, de la comportament la tumori. Neurosteroizii“. De asemenea, în parteneriat cu Reţeaua Europeană de Tumori Adrenale (ENS@T), se va desfăşura simpozionul cu tema „Tumorile adrenale şi hipertensiunea arterială“. Mai multe detalii ne oferă dl prof. dr. Mihail Coculescu, preşedinte de onoare RPNES.

Demenţa, reabilitarea neurologică, neurotraumatologia, bolile cerebrovasculare, dar şi alte subiecte s-au aflat în dezbatere la al VIII-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), desfăşurat la Dubrovnik (Croaţia). O sinteză a acestor teme aflăm din grupajul realizat de dr. Aurel F. Marin.

La doi ani de la definirea telocitelor, printr-un articol publicat în aprilie 2010, peste 50 de centre din toată lumea şi mai bine de 100 de articole ştiinţifice studiază descoperirea grupului condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu. Telocitele fac obiectul unui grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin.

Recent, în cadrul adunării generale, membrii Academiei de Ştiinţe Medicale şi-au exprimat susţinerea faţă de Institutul Cantacuzino ca unitate strategică de interes naţional. Finanţarea AŞM şi modificări ale statutului au fost alte subiecte dezbătute. Mai multe detalii despre concluziile adunării generale, dar şi despre activitatea şi planurile de viitor ale Academiei de Ştiinţe Medicale ne oferă dl prof. dr. Irinel Popescu, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

În zilele de 4 şi 5 mai a.c., Societatea Internaţională de Farmacoterapie Cardiovasculară organizează, la Bucureşti, al XVII-lea Congres internaţional ISCP. Pentru mai multe detalii ne-am adresat dlui prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, vicepreşedinte şi preşedinte ales al ISCP, preşedintele Congresului. Un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

Cu peste 1.300 de citări ale lucrărilor publicate şi cu un indice h de 19 (conform Google Scholar), dl prof. dr. Dragoş Vinereanu dă un bun exemplu al modului în care se pot îmbina fericit activitatea didactică, practica medicală de vârf şi cercetarea avansată. Valorificarea optimă a şansei de specializare în străinătate – la Cardiff, sub îndrumarea profesorului Alan Fraser, binecunoscută personalitate a cardiologiei britanice – a adus cu sine, prin publicarea rezultatelor numeroaselor cercetări, iniţiate în Ţara Galilor dar continuate şi dezvoltate cu succes în România, o firească şi pe deplin meritată recunoaştere internaţională.Despre modul în care, chiar şi în România, se poate construi o carieră de succes, centrată pe cercetare, dar dublată de implicarea în numeroase organizaţii ştiinţifice, profesionale şi de reglementare, precum şi de asumarea de responsabilităţi administrative, aflăm din interviul realizat de dr. Aurel F. Marin.

Factori de impact sau de influenţă, număr de citări, indice h… iată care sunt preocupările cercetătorilor de oriunde. La o adică, prin absurd, aproape că tema studiată şi rezultatul în sine nici nu mai contează. Fireşte, nu ne dorim o ştiinţă cuantificată până la ultima zecimală dar golită de conţinut. Inacceptabilă este însă şi situaţia contrară, pe care o cunoaştem la prima mână, deoarece o întâlnim în realitatea cotidiană, în care tot ce se publică este lipsit de vreo relevanţă, iar „cercetările“ sunt făcute, eventual, pentru a „bifa“ diverse activităţi.

Scientometria poate fi aplicată cercetării clinice din România? Şi dacă da, în ce măsură? Posibile răspunsuri – în articolul semnat de dr. Aurel F. Marin.

Profesorul Paolo Maria Rossini, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică, este un reputat cercetător şi clinician, prolific autor de literatură de specialitate (autor sau coautor la cca 800 de articole, pentru a le menţiona doar pe cele indexate în PubMed), dar şi un foarte citat specialist. Vă propunem un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER).

Desfăşurat recent la Poiana Braşov, al 34-lea Congres Naţional de Medicină Fizică şi de Recuperare a adus în atenţie nu doar progresele specialităţii, ci şi o serie de probleme: de adaptare la conceptele moderne ale medicinii actuale, dar şi de relaţionare cu diriguitorii sistemului de sănătate românesc. Urmate de numeroase consultări şi discuţii, constatările iniţiale pot fi unul din paşii necesari rezolvării problemelor. Mai multe detalii ne oferă dl prof. dr. Mihai Berteanu, preşedintele Societăţii Române de Medicină Fizică şi de Recuperare şi al congresului, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“.

Într-un format deja cunoscut cititorilor noştri, acela al „controverselor“, la Beijing au fost dezbătute recent subiectele de larg interes ale neurologiei. Care au fost, într-o selecţie subiectivă, principalele subiecte abordate în dialogul ştiinţific de la al 5-lea Congres Mondial de Controverse în Neurologie, aflaţi în sinteza realizată de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.